marți, 29 decembrie 2009

Baisoara - schi de tura

Toata lumea a sperat ca sarbatorile de iarna sa aduca si putintica zapada. Dar vremea se cam joaca cu noi in ultima perioada... "rabdarea este o calitate a omului de geniu". Dupa Craciun camerele web de la Balea nu prea ne-au dat aripi. Invitatie in Rodna cu schiurile de tura: nu m-am incumetat dupa ce am sunat la Valea Vinului si pana mai ieri ploua, abia incepuse sa fulguie. Asa ca de dimineata am spus sa iau totusi o gura de aer curat de Baisoara, impreuna cu schiurile de tura...

Semne bune, cel putin nu este noroi.

La deal, din loc in loc, finisez cate un bolovan cu pieile de foca. Perseverez.




Natura imi aminteste legile ei... vantul sufla cu putere si totul ingheata instant.


Dupa o scurta plimbare m-am retras pe partie, doar trebuie sa finisez si schiurile. Cateva coborari. Cu timpul sunt tot mai multi de aceeasi parere si locurile numai bune pentru prelucrare se fac tot mai dese. Pe la amiaza a pornit si cablul. Cea mai mare bucurie a fost intalnirea cu alti iubitori ai acestui gen de miscare; desi le-am spus ca sus zapada e spulberata de vant nu s-au oprit si au plecat pe schiuri sa savureze cateva momente de liniste.



luni, 21 decembrie 2009

Vladeasa 20 dec 2009 - schi de tura

Cu 24h intarziere (conform zicalei "mai bine mai tarziu decat niciodata"), ajunge Cristi la telefon si stabilim, vorba lui, "duminica as iesi pe undeva". Ramane sa povestim sambata pe mess. Zis si facut, reusim sa folosim tastatura cu succes si pana la urma (adica sambata dupa orele 23) ne strangem 9 -voinice si voinici- dornici de o plimbare pe schi de tura prin Vladeasa: Diana, Mihaela, Cristi, Dragos H, Dragos R, Mihai, Mako, Vlad si subsemnatul. Traseul se face la fata locului. Echipam la podul de dinainte de Sacuieu si o luam la "picior".

Fiecare cu ritmul lui, ne dezmortim si numai bine trecem paraiasul, unii "descalta", altii trec elegant fara sa ude focile.

La deal este adevarata placere a schiului de tura, ragaz tocmai bun pentru admirat peisajul.

Adunare generala ?

Drumurile de tara curg printre casele imprastiate din Rogojel.

Un mic efort ... si iesim in plin viscol la cabana Vladeasa. Multa lume cu schiurile. Pentru prima data in aceasta iarna frigul "musca" si sufla un vant rece. O masa binevenita, un ceai cald, binecuvantat pe ici pe colo si "calatorului ii sade bine cu drumul". Ei, la vale toata lumea se bucura in tihna;

ajungem repede jos, este foarte frig (-18), bezna face totul parca sa incremeneasca.

Dintre participanti Mihai , Vlad.

vineri, 18 decembrie 2009

Bursa

Vand : coltari articulati salewa, ascensor kong(bonus opt austrialpin)

joi, 17 decembrie 2009

Deasupra Clujului

De cateva zile ninge aproape non-stop. Cum traseul pe care am alergat in ultima perioada e sub zapada, astazi am schimbat adidasii cu schiurile de tura. Zona este extrem de frumoasa si se ajunge usor; mai exact la capat de linie de tramvai, langa depou, pe bulevardul Muncii. Dealurile de peste drum ofera o priveliste deosebita. Dupa cateva iesiri, zona se invata extrem de bine, aici ma refer inclusiv la stane; recunosc ca nu am avut niciodata probleme cu dulaii, de altfel numerosi. M-am bazat pe faptul ca stiu drumurile de tara, acestea sunt aproape in intregime lipsite de bolovani.
Schiurile aluneca superb. La ficare iesire in zona am vazut soimi (vulturi? ... nu sunt specialist in domeniu). Astazi, ca bonus, am perturbat linistea unui stol de rate salbatice (am spus eu), care erau cuibarite in zapada. Daca vara trebuie sa faci efort sa nu te opresti din alergat pentru a culege fragute, macesele sunt disponibile indiferent de anotimp.

miercuri, 16 decembrie 2009

Prima zapada din sezonul 2009-2010

Cu chiu cu vai a sosit iarna. A nins in mai toata tara si dupa cum se vede pe posturile de televiziune, se circula greu. Cu gandul la drum, am luat lanturile, lopata si mult doritele schiuri de tura (de fapt le prinsesem cu o seara inainte pe masina pentru aclimatizare). Drumul pana la Baisoara... acceptabil, tinand cont de faptul ca zapada a mai acoperit din gropi. Cred ca ne-am intalnit cu cel putin 3-4 masini de dezapezit, bravo lor.
Natura superba, multa liniste - in contrast cu perioadele agitate ale statiunii - e prima zapada, nici ea foarte serioasa.

Focile isi fac datoria fara ezitare.

Fiind prima iesire din sezon, primesc companie din partea casei.

Tractiune integrala vs. tractiune...

luni, 14 decembrie 2009

LINK-uri


Dragos
Sancra
Mihai
Adi



Articole publicate


Muchia Dragus, Fagaras, coechipieri - Sancra & Voichita
Vartopel-Arpasel, partener de nadejde - Dragos
Muchia Zanoaga, Fagaras, coechipieri - Sancra & Voichita
Ineu, Rodnei, coechipieri - Sancra & Voichita



Ma documentez...


Alpinet
Carpati
"Iarna nu-i ca vara..." - sfaturi, pareri, trasee, avalanse si multe altele (adica experienta), by Dinu Mititeanu
Climb in safety - increderea in munca realizata si frumusetea traseelor m-au determinat sa catar, by Adrian Munteanu



Prieteni

CONTACT

Date de contact:

-pentru informatii, sugestii, intrebari, prupuneri si nu numai, nu ezitati; voi raspunde ...cat de repede posibil.


tel: 0743xxxxxx
email: edysun2007@yahoo.com

DESPRE

Am copilarit la poalele muntilor Calimani. Inca de mic am fost educat sa iubesc muntele si l-as fi iubit oricum. Primele aventuri in natura le-am avut in sanul familiei. Mai tarziu am inceput sa colind muntii impreuna cu colegii de scoala, facultate. Se spune ca "a avea" insemna "a darui". Am reusit si reusesc in continuare - chiar daca uneori putin - sa intorc acest dar catre cei din jurul meu. Desi cei cu care imbratisez impreuna aceasta pasiune ar spune ca pot vorbi toata ziua (defect profesional) - imi place compania altor montaniarzi, nu ascund faptul ca turele solitare imi dau ocazia sa sondez acel "eu" pe care fiecare il poarta in inima lui; este acel "acum si aici" sacru, unde Dumnezeu, Muntele si "Eu" se intalnesc intr-o perfecta armonie.

MUNTELE



Primul contact cu muntele a fost la o varsta foarte frageda - un pic peste un an, muntii Bucegi, cu familia. A urmat la trei ani si jumatate, tot in sanul familiei, Retezatul. Imi amintesc dulaii de la stane care pe atunci imi pareau imensi; eram deja pe picioarele mele. Peisajul plin de bolovani si furtunile torentiale specifice zonei sunt dintre cele mai vechi amintiri.
In liceu, schiurile au fost un motiv in plus pentru a-mi bucura sufletul. Anii facultatii au coincis cu dragostea crescanda pentru anotimpul alb. Iarna dupa iarna... am simtit nevoia sa parcurg si trasee nemarcate. Am inceput sa catar in cheile Tureni pentru a putea sa parcurg trasee ce solicitau o pregatire tehnica superioara celei necesare parcurgerii traseelor turistice.